o clipa de miercuri

este uimitor cat de mult depinde de un detaliu care la prima vedere pare nesemnificativ. nu incetez a fi uimita de combinatiile posibile din toata lumea si din fiecare zi, pe care evident nu am cum sa le stapanesc, ci pot doar sa le admir. in grupuri de cate 2, 3 sau de ce nu o gramada. cu cat ai mai multe cu atat e mai colorata clipa, esenta mai parfumata, momentul mai unic. spre exemplu: lumina din tavan intr-o zi de miercuri, usoara innorare de afara intr-o camera pusa pe nord cu prea putina lumina desi e dimineata.. acordurile unei melodii alese aleatoriu, plansele aruncate pe birou.. sau o combinatie de ganduri: vocile de pe culoare ademenindu-te sa le urmezi si sa te alaturi, sendvisul din vis pe care ai putea sa il faci, ochii somnorosi si iarasi..melodia. cred ca aproape tot se regaseste in muzica, rezoneaza in acel acord, in functie de cum ne simtim si se intoarce in inima noastra umplandu-ne de sentiment. si cum se face ca ai chef de scris si filozofat exact cand chiar nu ai timp, cand esti la limita, cand deja stii ca va trebui sa renunti la ceva pentru ca ai fost prea lenes, intr-o dimineata de miercuri.

ma cheama miercuri. pe tine?